Dreptul digital de a fi uitat naște în sarcina fiecărei companii o obligație complexă

GDPR - Dreptul de a fi uitat

Ştiaţi că orice persoană fizică are dreptul de a fi uitată în mediul online?

Cum funcţionează şi ce obligaţii naşte utilizarea acestui drept în sarcina companiilor?

Prin simpla retragere de către o persoană fizică a consimţământului de a-i fi prelucrate datele cu caracter personal în mediul online, compania care îi prelucra datele are instantaneu nu numai obligaţia să şteargă datele care privesc persoana respectivă, ci şi pe aceea de a solicita tuturor companiilor despre care are cunoştinţă că prelucrează respectivele date cu caracter personal să șteargă orice linkuri către datele respective sau copii ori reproduceri ale acestora.

Această obligaţie se aplică în situaţiile în care compania în cauză a făcut publice datele cu caracter personal. Spre exemplu, în situaţia în care o persoană fizică postează un discurs pe o reţea de socializare, iar acest discurs este difuzat de unele posturi de ştiri, în momentul în care persoana fizică solicită reţelei de socializare ştergerea datelor sale cu caracter personal, compania care deţine reţeaua de socializare are obligaţia nu doar de a şterge ea însăşi datele cu caracter personal alepersoanei fizice solicitante, ci şi obligaţia de a solicita posturilor de ştiri să şteargă orice linkuri şi copii ale postării respective.

Dacă până în data de 25.05.2018, dreptul de a fi uitat nu avea un temei expres, după această dată el este garantat în mod expres şi direct aplicabil prin art. 17 din Regulamentul general privind protecția datelor.