Cyberviolence (violența digitală) este recunoscută în prezent ca un aspect al violenței împotriva femeilor, apărând inclusiv sub forma încălcării confidențialității informatice, a intruziunii în computerul victimei și a preluării, distribuirii și manipulării de date și imagini cu caracter personal.
În data de 11.02.2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Buturugă c. România ( cererea n. 56867/15), în unanimitate asupra faptului că în prezenta cauză au fost încălcate de către statul român articolele 3 ( interzicerea tratamentului inuman sau degradant) și 8 (dreptul la respectul vieții private, de familie și a corespondenței) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Reclamanta de naționalitate română a depus în primă fază o plângere împotriva soțului ei, afirmând că a fost victima violenței domestice, urmată de o a doua plângere care a făcut obiectul unor amenințări și violențe, ambele clasate. După divorțul celor doi, doamna Buturugă a mai formulat o plângere cu privire la încălcarea secretului corespondenței sale, respinsă ca fiind tardivă.
Reclamanta s-a plâns de lipsa de eficacitate a anchetei penale cu privire la actele de violență conjugală exercitate asupra ei. De asemenea, s-a plâns că siguranța personală nu a fost protejată în mod adecvat în cazul său și a criticat refuzul autorităților de a examina plângerea sa cu privire la încălcarea secretului corespondenței sale de către fostul soț.
Cu această ocazie, CEDO a concluzionat faptul că cyberviolence (violența digitală) este recunoscută în prezent ca un aspect al violenței împotriva femeilor, apărând inclusiv sub forma încălcării confidențialității informatice, a intruziunii în computerul victimei și a preluării, distribuirii și manipulării de date și imagini cu caracter personal. În ceea ce privește violența în familie, cybersurveillance (supravegherea digitală) este adesea efectuată de către parteneri.
În consecință, Curtea acceptă argumentul reclamantei potrivit căruia acțiuni precum monitorizarea, accesarea sau salvarea corespondenței soțului, fără drept, pot fi luate în considerare atunci când autoritățile naționale cercetează acte de violență conjugală.
articol scris de avocat Raul Celmare